Toxina clostridium difficile a y b

Clostridium difficile - toxina A & B - Detalii analiza | Bioclinica

Desi toxinele Clostridium difficile au fost evidentiate mai demult de catre cercetatori, de abia in a fost confirmat rolul detinut de acestea in dezvoltarea colitei pseudomembranoase1.

Coprocitograma

Clostridium difficile produce cel putin 2 toxine denumite A si B. Toxina A, o enterotoxina, determina cresterea secretiei de fluide si inflamatie la nivelul mucoasei intestinale. Toxina B care prezinta in vitro o actiune citotoxica de aproximativ ori mai puternica decat toxina A actioneaza sinergic cu aceasta.

  1. Generalități Clostridium difficile este un bacil gram-pozitiv, sporulat, anaerob, care constituie una din cauzele principale a diareei şi a colitei asociate cu antibioticele.
  2. Sadule de giardiază
  3. Parazit rostlin
  4. Îndepărtarea verucilor genitale sub limbă
  5. Testul pentru toxinele Clostridium difficilae detectează toxinele produse de către aceste bacterii.

In timp ce toxina A este produsa de aproape toate tulpinile de Clostridium difficile implicate in aparitia bolii, s-a demonstrat recent ca unele tulpini secreta numai toxina B4.

Colita indusa de Clostridium difficile rezulta ca urmare a unui dezechilibru a florei bacteriene a colonului, colonizarii cu Clostridium difficile si producerii de toxine. Tratamentul antibiotic este responsabil de alterarea florei iar tinta principala a infectiei o reprezinta persoanele spitalizate. Colonizarea se produce pe cale fecal-orala.

De asemenea, Clostridium difficile formeaza spori termorezistenti care pot persista in mediul inconjurator de la cateva luni pana la cativa ani. Atunci cand contaminarea este prevalenta se pot produce epidemii de diaree in spitale si alte unitati de ingrijire.

Mai poti gasi informatii si aici

Flora intestinala normala se opune colonizarii, insa tratamentul antibiotic, prin suprimarea florei, faciliteaza proliferarea Clostridium difficile1. Boala a fost descrisa initial la pacientii care au primit tratament cu clindamicina, insa la ora actuala se considera ca orice antibiotic poate genera colita pseudomembranoasa.

toxina clostridium difficile a y b

Urmeaza in ordinea frecventei ampicilina si amoxicilina. Mai putin implicate sunt macrolidele si celelalte peniciline. Aminoglicozidele, flurochinolonele, trimetoprim-cotrimoxazol, imipenem si meropenem pot genera ocazional boala.

Toxina A, o enterotoxina, determina cresterea secretiei de fluide si inflamatie la nivelul mucoasei intestinale. Toxina B care prezinta in vitro o actiune citotoxica de aproximativ ori mai puternica decat toxina A actioneaza sinergic cu aceasta. In timp ce toxina A este produsa de aproape toate tulpinile de C.

Chiar si o scurta administrare a unui antibiotic poate genera colita. Riscul este mai mare in cazul tratamentelor prelungite si a asocierilor de antibiotice1. Persoanele varstnice si pacientii imunodeprimati reprezinta categoriile cele mai susceptibile de a dezvolta colita indusa de Clostridium difficile.

toxina clostridium difficile a y b

Desi copiii mici sunt adesea purtatori de tulpini de Clostridium difficile secretante de toxine, infectia clinic manifesta la aceasta grupa de varsta este neobisnuita. Colonizarea cu Clostridium difficile genereaza un spectru larg de conditii clinice, de la o stare de purtator asimptomatic, diaree usoara autolimitanta pana la colita pseudomembranoasa si colita fulminanta.

Recipient recoltare

Complicatiile cele mai grave sunt reprezentate de megacolonul toxic, perforatia de colon si peritonita. Majoritatea pacientilor dezvolta diaree in cursul sau imediat dupa initierea tratamentului antibiotic. Au fost descrise si unele cazuri de boala aparuta spontan, la pacienti fara tratament antibiotic in antecedente1;3;4.

Cel mai frecvent, tabloul clinic include: -diaree usoara sau moderata, rar sanguinolenta; -dureri abdominale colicative; -anorexie; -febra. Detectia toxinelor produse de Clostridium difficile este importanta pentru stabilirea unei terapii adecvate.

Despre analiză - Clostridium difficile - toxina A & B

Daca manifestarile clinice nu se remit la ce să faci cu papiloma tratamentului antibiotic incriminat, se recomanda administrarea per os de vancomicina, metronidazol sau bacitracina. Cultura de rutina a bacteriei nu este recomandata datorita izolarii frecvente de tulpini care nu sunt secretoare de toxine3.

Specimen recoltat — materii fecale proaspat emise; cantitatea recomandata este g de materii fecale formate sau ml de materii fecale lichide; nu sunt acceptate probe recoltate pe tampon rectal3. Recipient de recoltare — recipient de unica folosinta pentru fecale; este interzisa adaugarea de substante conservante2.

Prelucrare necesara dupa recoltare — analiza se efectueaza pe materii fecale proaspat emise in maxim 3 ore de la recoltare de preferat.

Metodă de execuție

Daca acest lucru nu este posibil proba va fi pastrata la °C maximum 3 zile. In vederea procesarii, o anumita cantitate din proba omogenizata este tratata cu un diluent special pentru solubilizarea toxinelor si centrifugata pentru separarea supernatantului2.

toxina clostridium difficile a y b

Stabilitate proba — dupa recoltare, proba trebuie transportata cat mai repede la laborator; proba este stabila 3 zile la °2. Metoda — toxina clostridium difficile a y b. O cantitate din proba diluata se amesteca cu solutia conjugat 1 contine anticorpi monoclonali specifici fata de Clostridium difficile toxina A si toxina B conjugati cu microparticule colorate cat si cu solutia conjugat 2 contine anticorpi specifici anti-toxina A toxina clostridium difficile a y b anti-toxina B biotinilati.

Un anumit volum din acest amestec este transferat intr-o fereastra dedicata a casetei testului; caseta contine streptavidina imobilizata in banda testului si anticorpi anti-imunoglobulina de capra in banda controlului. Complexele migreaza prin capilaritate, ajung in zona care contine banda testului, se leaga de streptavidina prezenta la nivelul fazei solide si pot fi vizualizate sub forma unei benzi colorate in negru, de orice intensitate, in fereastra rezultatelor.

Clostridium difficilae toxina A/B in materii fecale | Regina Maria

Testul este validat numai daca se obtine o banda colorata in negru, de orice intensitate, in fereastra controlului2. Limite si interferente Un rezultat negativ nu exclude prezenta unei afectiuni asociate cu Clostridium difficile. Bibliografie 1.

toxina clostridium difficile a y b

Clostridium Difficile Colitis. Ref Type: Internet Communication. Laborator Synevo.

Clostridium difficilae toxina A/B in materii fecale | stamincasaliga1.ro

Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate Ref Type: Catalog. Laboratory Corporation of America.

toxina clostridium difficile a y b

Directory of Services and Interpretive Guide. Test Catalog.

Ațiputeafiinteresat